ONEȘTI 31 Mai 2011 Binecuvântarea statuii Preasfintei Fecioare Maria care i-a apărut fericitului Ieremia.
In sărbătorea Vizitei Preasfintei Fecioare Maria la verișoara sa Elisabeta și aniversarul a trei ani de la întoarcerea moaștelor fericitului Ieremia pe meleagurile sale în România poposind definitiv la Onești în sanctuarul ce i s-a pregătit, în cadrul sfintei liturghii de la orele 18.00 a fost binecuvântată de către Pr. Leon Budău custodele fraților capucini din România statuia fecioarei Maria după imaginea care i-a apărut fratelui Ieremia Valahul.
Măicuţa Fericitului Ieremia cinstită în Sanctuarul din Oneşti
Scurt istoric al „Măicuţei fratelui Ieremia”
Statuia Sfintei Fecioare care a fost aşezată în Cripta Sanctuarului din Oneşti (31/05/2011), lângă mormântul Fericitului Ieremia, poartă numele de „Măicuţa fratelui Ieremia”.
Din mărturiile de la procesul de beatificare, din depoziţiile confraţilor şi din atestările unor biografi am extras câteva informaţii.
Apariţia. „Într-o noapte dinaintea duminicii, în ajunul unei sărbători (din unele izvoare rezultă că ar putea fi 14 august 1608, ajunul Adormirii Maicii Domnului), după o noapte întreagă petrecută în rugăciune, Sfintei Fecioare însăşi i s-a făcut milă de fratele Ieremia şi i-a satisfăcut dorinţa de a o vedea”.
În timp ce stătea în genunchi şi se ruga înaintea altarului mare din biserica „Neprihănita Zămislire” a conventului „Sfântul Efrem cel Nou”, iar în tăcerea nopţii nu se auzea decât zgomotul vântului care sufla în pânzele care închideau ferestrele, i s-a părut că a aţipit şi „a fost zguduit deodată de o lumină puternică care venea dinspre altar; ridicându-şi ochii, a văzut-o în mijlocul ei pe Preasfânta Fecioară Maria şi a căzut cu faţa la pământ, cuprins de teamă sfântă”.
Sfânta Fecioară era cu Pruncul în braţe, dar nu era împodobită cu aur şi geme, ci învăluită într-o haină lungă care cădea cu falduri mari până jos, confundându-se cu lumina însăşi.
„Mantia era acoperită toată cu stele. Părul Maicii Domnului, blond ca cel al copiilor abia născuţi, cădea mlădios pe umeri. Pe braţul drept îl ţinea pe Pruncul sfânt, nu sugar, ci măricel, îmbrăcat şi el, asemenea Maicii Sfinte, cu o haină albă înstelată”.
„Fratele Ieremia nu a ştiut să spună nimic, decât: «O, Stăpâna mea, tu eşti Regina cerului şi nu ai coroană?». Iar Sfânta Fecioară, arătând cu mâna stângă spre Prunc, i-a răspuns cu blândeţe: «Toată gloria mea şi coroana mea este acest Fiu al meu pe care îl port în braţe, o, Ieremia»”.
„Viziunea a dispărut, lăsându-l pe fratele Ieremia singur în întuneric: un întuneric mai întunecos decât întunericul din biserică la acea oră din miez de noapte”.
Măicuţa fratelui Ieremia. Răspândindu-se în oraş vestea Apariţiei, Principesa de Bisignano, doamna Isabella della Lovere, „admiratoare devotată a fratelui Ieremia şi a sfinţeniei sale, l-a chemat pe capucin la curtea sa şi i-a cerut să-i povestească totul”.
Apoi Principesa l-a chemat la palatul său „pe cel mai iscusit dintre pictorii din acea vreme” şi l-a însărcinat să picteze o icoană a Maicii Domnului, aşa cum a văzut-o fratele Ieremia: „lucru uşor de comandat, dar foarte greu de realizat”, deoarece, oricât s-ar fi străduit fratele Ieremia, el nu reuşea să explice şi să redea în cuvinte minunăţia pe care a văzut-o.
De fiecare dată când pictorul picta o înfăţişare, fratele Ieremia spunea „că nu era bine, că nu semăna cu Sfânta Fecioară, că nu era aşa cum el o văzuse”. Iar Principesa poruncea ca pictura să fie reluată de la început”.
Pictorul asculta şi făcea schiţe pe hârtie. Când a terminat de pus totul împreună a făcut o astfel de înfăţişare a Maicii Domnului, încât i-a plăcut şi fratelui Ieremia, „dar spunând că Fecioara Maria pe care el o văzuse era de o sută de ori mai frumoasă decât cea pictată”.
Principesa a făcut copii după această icoană şi le-a distribuit principilor şi principeselor, precum şi familiilor nobile din oraş şi din regatul de Napoli, şi astfel icoana s-a răspândit cu numele de „Măicuţa fratelui Ieremia”. Prin intermediul icoanei s-au înfăptuit vindecări şi miracole, iar primul se pare că a fost chiar pentru fratele Ieremia, atunci când l-a vindecat în timpul primei sale boli.
Înstelata. Măicuţa Fericitului Ieremia a fost numită şi „Înstelata”, tocmai pentru că era acoperită cu stele şi pentru că fratele Ieremia însuşi o invoca cu acest nume.
Atunci când fratele Ieremia intra într-o casă şi găsea această icoană, exclama: „«Ah, Înstelata mea!», şi cădea în genunchi pe paviment, rugându-se. Şi de multe ori toţi cei care erau în casă se îngenuncheau şi se rugau împreună cu el”.
Dacă îi cereau rugăciuni sau vindecări, el obişnuia să răspundă: «Te voi încredinţa Înstelatei mele», sau: «Îi voi spune Înstelatei mele», sau folosind alte expresii asemănătoare.
Multe persoane vroiau să audă chiar din gura lui istorisirea apariţiei Maicii Domnului, care s-a prezentat „în felul în care era pictată Înstelata”.
„Toţi ştiau că Sfânta Fecioară Maria i-a apărut într-o haină albă împodobită cu stele, aşa cum el însuşi a voit să fie pictată”.
Cu ochi îndreptaţi „spre Înstelata sa”, le spunea tuturor: «Această Sfântă Fecioară a mea are un privilegiu şi anume, atunci când cineva este asaltat de un gând rău şi o priveşte cu devoţiune, ispita îl părăseşte imediat».
Iar însuşi fratele Ieremia spune: «Mi-a părut mai strălucitoare decât o stea şi de o frumuseţe supraomenească, în stare să răpească pe oricine ar fi văzut-o aşa cum am văzut-o eu».
(Realizat de Pr. Ubaldo Oliviero)
Rugăciune
Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu şi Maica noastră, care ai fost iubită cu gingăşie de Fericitul Ieremia, te rugăm aprinde în inimile noastre o vie şi sfântă iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, ca să urmăm exemplul acestui slujitor al tău, care şi-a dovedit prin fapte iubirea faţă de Tatăl ceresc şi faţă de fraţii aflaţi în suferinţă.
Ajută-ne ca, urmând inspiraţiile Duhului Sfânt, să ne angajăm cu sinceritate şi seriozitate în opera de promovare a bunei înţelegeri în mediul în care trăim şi a unirii tuturor creştinilor în credinţă şi iubire.
O, bună Mamă, care te-ai arătat Fericitului Ieremia ca Regină a Cerului, spunându-i că Fiul tău este coroana ta strălucită, te rugăm dobândeşte-ne de la Tatăl ceresc ajutorul de care avem atât de mare nevoie şi, mai presus de toate, harul suprem să-l cunoaştem, să-l iubim şi să-l imităm pe Isus Cristos, Domnul şi Mântuitorul nostru. Amin.
Bucură-te, Regină… (de trei ori)
Cine sunt Capucinii
Născut în 1528, din Regula Sfântului Francisc de Assisi, Ordinul Fraţilor Minori Capucini este unul din Ordinele Franciscane.
Capucinii, cunoscuţi ca „Fraţi ai poporului”, îşi desfăşoară carisma lor în Biserica lui Dumnezeu prin diverse activităţi apostolice: misiuni, spitale, parohii, şcoli, etc.
Sunt în contact cu săracii şi cu cei părăsiţi, cu bogaţii şi cu intelectualii.
Activează în opere sociale şi sportive, cu copiii, tinerii şi adulţii. Regula lor este: „Observarea Evangheliei lui Cristos după învăţătura Bisericii”.
Pentru tine
Vrei să-ţi foloseşti bine viaţa?
Vrei să duci Evanghelia la oamenii de azi?
Vrei să cunoşti minunata aventură
a lui Francisc de Assisi
şi a Fericitului Ieremia Valahul?
Scrie-ne * Telefonează * Vino!
Fraţii Minori Capucini
Sanctuarul Diecezan „Fericitul Ieremia”
Str. Belvedere, nr. 5,
601091 Oneşti, jud. Bacău
Tel. 0234321100;
